fbpx

Pentru a înțelege câteva chestiuni de natură istorică, facem un ocol din modernitate înapoi către un episod de mare importanță socială, culturală și politică din secolul trecut – celebra “dezbatere” de bucătărie – The Kitchen Debate – între Richard Nixon și Nikita Hrușciov de la Expoziția Americană din Moscova, iulie 1959.

Expoziția Americană a fost găzduită de Centrul Sokolniki din Moscova, cu scopul de a expune și demonstra o serie de realizări tehnologice americane pentru publicul din URSS. În paralel, la New York în iunie 1959 s-a deschis Expoziția Sovietică.

Cele două evenimente au avut ca misiune realizarea unor legături diplomatice și a unui schimb de idei și tehnologie între cele două super-puteri ale lumii, angrenate în Războiul Rece.

Înainte de a permite publicului accesul la expoziție, Richard Nixon l-a condus prin sălile expoziției pe Nikita Hrușciov și i-a prezentat frumusețea vieții americane – peste 450 de companii, printre care Sears, IBM, General Mills, Kodak, Whirlpool, Macy’s, Pepsi, General Motors, RCA, expun mii de produse disponibile pentru consumatorul american. În mod evident, Hrușciov nu a fost foarte impresionat de “decadența” tehnologiei americane, ba chiar a fost ușor enervat.

Ajunși la standul General Electric Company care prezenta un interior domestic – casa americană model – cu bucătărie în prim-plan și electrocasnice moderne și automatizate (Whirpool Miracle Kitchen), între Hrușciov și Nixon începe o dezbatere ideologică bazată pe deosebirile culturale dintre cele 2 țări, inclusiv despre care dintre sistemele politice este superior, comunismul sau capitalismul consumerist.

Sunt discutate la nivel polemic chestiuni precum rolul femeii în societatea americană versus cea sovietică, în tandem cu subiecte arzătoare pentru Războiul Rece, precum înarmarea nucleară sau cursa către spațiu. Sovieticii se aflau în avangarda tehnologiilor nucleare și a cursei către spațiu, americanii conduceau detașat în materie de bunuri și tehnologii domestice.

Importanța acestei polemici la nivel înalt transcende contextul expoziției de bunuri produse de SUA sau USSR și ajunge să reflecte două tipuri de viziuni față de tehnologia și societatea modernă.

Pe de-o parte, din punctul de vedere capitalist, tehnologia permite simplificarea acțiunilor în bucătărie, însă din punct de vedere sovietic, această tehnologie ține femeile captive în bucătărie („the gilded cage” – cușca de aur) și le răpește din oportunitățile de lucru în câmpul egalitar al muncii profesionale.

În sine, Hrușciov avea (parțial) dreptate, având în vedere că emanciparea profesională a femeii survine mult mai târziu în societatea americană.

În anii ‘50-’60, „gospodina profesionistă” (vezi termenul patriarhal utilizat de Nixon: „housewife” – ori „femeia casei”) reprezenta un ideal american pentru femei în anii de după război.

Femeia se ocupa de gospodărie, avea grijă de familie, gătea mese hrănitoare cu ajutorul tehnologiei moderne și educa copiii, cât timp bărbatul lucra în domenii profesionale și producea capitalul financiar familial, astfel femeile erau “întreținute” datorită lipsei accesului la producerea propriilor finanțe.

În acea perioadă, un număr limitat de locuri de muncă erau disponibile pentru femei: 38% dintre femeile americane erau angajate în 1960, majoritatea lucrând slujbe de „guler roz” ca profesor, asistent medical sau secretar. Între timp, femeile reprezentau doar 6% din medici, 3% dintre avocați și mai puțin de 1% din ingineri, explică autoarea Gail Collins în „When Everything Changed: The Amazing Journey of American Women from 1960 to the Present.”

În SUA, tehnologia modernă a fost promovată cu reclame care arătau femei dansând în bucătării spațioase, operând noile dispozitive de gătit, de spălat vase, de aspirat prin casă, astfel încât să aibă mai mult timp pentru activități recreative, nicidecum pentru a-și urma chemarea profesională.

Între timp, în URSS, progresul științific a însemnat integrarea femeii în câmpul profesional al muncii. Gospodine care purtau haine de casă apăreau în imagini alături de femei care operau burghie pneumatice ca o „personificare a modernității sovietice”.

În sistemul sovietic, toată lumea participa la forța de muncă, indiferent de sex. În 1967, femeile reprezentau 41% dintre ingineri, comparativ cu 2% în anii de după crearea Uniunii Sovietice în 1917. În opinia lui Hrușciov, o bucătărie elegantă și noile electrocasnice moderne își dovedeau utilitatea doar dacă permiteau femeilor să petreacă mai mult timp la serviciu în afara casei, prin participare la dezvoltarea industriei și a societății sovietice.

“Jos sclavia în bucătărie! Trăiască viața modernă!”

O dezbatere încinsă în timpul Războiului Rece

Pentru a reveni la subiectul principal, “dezbaterea din bucătărie” dintre Hrușciov și Nixon a reprezentat un punct de cotitură pentru relațiile politice dintre cele două super-puteri, cât și o oglindă reciprocă asupra societăților și culturilor americane și sovietice.

Scriitoarea americană feministă Betty Friedan a contestat ideea că împlinirea femeilor se regăsește în casă ca soție și mamă în cartea sa din The Feminine Mystique” din 1963:

„Chiar și cu toate noile aparate care economisesc forța de muncă”, a subliniat Friedan, „casnica modernă americană probabil petrece mai mult timp pe treburile casnice decât a făcut-o bunica ei”.

Totodată, istoria ne dovedește că pretențiile sovietice privind emanciparea profesională a femeilor au fost, de asemenea, contestate. Mulți istorici, cum ar fi Gail Lapidus, au descris femeile sovietice ca purtând o „povară dublă”.

În timp ce lucrau cu normă întreagă, femeile erau, de asemenea, responsabile pentru casă și copiii, pe când bărbații erau relativ liberi să desfășoare activități recreative.

Un lucru era adevărat de ambele părți ale diviziunii: atât în bucătăria americană, cât și în cea sovietică, foarte rar se găsea un bărbat gătind și făcând curățenie. Casa era încă văzută ca domeniul femeii, o concepție care în prezentul nostru își găsește în continuare ecouri în anumite contexte sociale.

Deși imaginile femeilor care utilizau electrocasnice moderne în SUA și URSS păreau foarte diferite, poziția politică și socială a femeilor americane și sovietice era mult mai asemănătoare decât ar fi făcut să creadă Războiul Rece, în ambele scenarii, femeile erau lipsite de anumite drepturi elementare (fie di jure, fie de facto) și capacități de auto-reprezentare.

Subiectul dezbaterii dintre Nixon și Hrușciov este încă de actualitate, însă modelul de societate capitalistă consumeristă a preluat prim-planul la nivel mondial, deși rolul femeii în societate nu mai este redus la funcția de gospodină.

În prezent vedem și bărbați în bucătărie, bărbați care cresc copiii în timp ce soțiile lor mențin un job care asigură capitalul financiar, iar rolurile bărbaților și femeilor au devenit mixte.

Tehnologia din mediul domestic ne ajută să simplificăm activitățile casnice, însă relațiile dintre femei și bărbați mențin o doză de inegalitate la nivel de remunerație, reprezentativitate politică, ori chiar și în rolurile propuse de publicitatea mass-media.

Întrebările sunt – Oare tehnologia modernă poate funcționa ca agent pozitiv de schimbare de paradigmă culturală, socială și politică? Oare schimbările produse de tehnologie pot rezolva problemele de inechitate de gen?

Andrei Nico

Andrei Nico

Brand Manager MyKitchen Studio | Telefon: 0751 785 785 | E-mail: nico@mykitchen.ro | Sunt responsabil de activitățile de publicitate MyKitchen Studio | Dacă vrei să colaborezi cu noi, sunt aici să fiu de ajutor.

Suntem aici pentru dialog, scrie-ne:

MY KITCHEN STUDIO

Programări consultanță

Alege o dată și un interval orar din formular pentru a realiza o programare de consultanță design de bucătărie la showroom MyKitchen Studio.

MyKitchen. Bucătării cu personalitate.